Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana

Cand a constatat, pe baza identitatii structurale intre simptomul nevrotic, pe de o parte, si vis, act ratat, cuvant de spirit, produse culturale, pe de alta parte, ca intre normal si patologic exista doar o deosebire de grad, si nu una de natura, Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie.

Psihanaliza, ca psihologie, este o psihologie a inconstientului.Spre deosebire de psihologia conE tiinE ei, care studiazA fenomenele psihice conE tiente (sau accesibile n mod direct conE tiinE ei), psihologia inconE tientului cerceteazA acele fenomene psihice accesibile conE tiinE ei doar indirect, prin intermediul interpretA rii de tip psihanalitic.

Descoperirea inconE tientului psihic a revoluE ionat nu numai psihologia, ci E i celelalte E tiinE e ale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc.DacA ar fi sA formulez n puE ine cuvinte E i ntr-un mod sugestiv esenE a psihologiei inconE tientului, aE spune cA ea constA n ideea cA E i oamenii sA nA toE i, nu numai nevroticii, au inconE tient.

Iar inconE tientul oamenilor sA nA toE i are aceleaE i conE inuturi ca E i inconE tientul nevroticilor.

DiferenE a e doar de grad.Orict ar pA rea de surprinzA tor, psihanaliza nu este, aE a cum ne-am obiE nuit sA o gndim, un domeniu nestructurat interior, ci un adevA rat sistem de discipline.

Disciplinele psihanalitice - psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia E i psihanaliza aplicatA - se aflA n relaE ii cronologice E i logice.

Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapia psihanaliticA .

Teoretizarea experienE ei psihoterapeutice a condus la constituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la baza psihologiei psihanalitice.

Pe temeiul acesteia s-au clA dit metapsihologia E i psihanaliza aplicatA .

Structura de rezistenE A a acestei clA diri multietajate o formeazA ideea de inconE tient.Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jung mi-a prilejuit constatarea, surprinzA toare la prima vedere, cA existA mai multe tipuri de arhetipuri, dacA folosim drept criteriu definiE ia arhetipului cu care Jung opereazA de-a lungul ntregii sale opere, E i anume de pattern of behaviour, de forE A interioarA de ordinul instinctului, cu valenE e spirituale.

Arhetipurile care corespund acestei definiE ii E i pe care le-am numit tipice descriu ntr-adevA r o experienE A a speciei transmisA ereditar.

Din categoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipul patern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renaE terii, comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipul arhetipului germanilor (Wotan), cristalizare E i transmitere a unei experienE e colective de ordin general, nu universal." - Vasile Dem.

Zamfirescu